Eu nu beau. Nu imi place gustul alcoolului - chiar mi se parea ciudat ca sunt oameni care se aduna pentru a bea, ca toate evenimentele majore ale vietii sunt udate cu lichorile lui Bachus : cand se naste cineva - tatal da de baut. De Revelion se ciocneste o cupa de sampanie, la aniversari - un vin bun si mai exista zeci de alte ocazii. Cert e ca atunci cand sunt fericiti oamenii beau. Si nu am inteles de ce.
Si pe unde mergeam, tot primeam cate-o sticla de vin. Le puneam in camara culcate, ca auzisem eu ca e bine sa feresti bautura de lumina. Nu prea intelegeam de ce - dar daca era bine, ma conformam.
Acum vreo 2 ani, prietenul meu a venit in vizita si mi-a spus ca vrea sa imi gateasca si cand a deschis camara a fost mai mult decat surprins sa vada vreo 10 sticle de alcool la iubita lui care nu bea nici macar sprit. I-am spus ca poate sa serveasca linistit, eu oricum ma gandeam sa gatesc o friptura la un moment dat. S-a uitat pe toate si mi-a spus ca din partea lui le pot arunca, pentru ca vinurile mele erau pastilate - sau in cel mai bun caz, otet. Si, frumos, calm m-a luat barbatul meu si mi-a explicat ca eu am baut bauturile gresite toata viata mea. Ca daca as gusta un vin maturat in budane de stejar cativa ani buni - as simtii un buchet inegalabil. Mi-a explicat ca vinul nu e doar alb sau rosu. Nu se imparte in sec, dulce sau demi sec. Nu. Se imparte in vin ce ne aminteste de mirosul florilor de camp si sau a graului cosit, gust de zmeura ce aduce a mere uscate si stafide sau vanilie si piper si culoare... aici vorbim de aur lichid sau de tuse de caramiziu. Si atunci am realizat ca exista mai mult decat ceea ce stiam eu despre alcool - si in special despre vin. Ca acolo unde se pune multa munca si pasiune iese ceve deosebit - apreciat de cunoscatori.
Cunoscatori care sunt dispusi sa plateasca sume mari pentru a savura vinurile cele mai rafinate. Nu e de mirare ca in filme se prezentau foarte multe licitatii unde sticle de vin vechi de 20, 30, 100 de ani ajungeau la sume fabuloase. Usor usor si la noi a inceput sa prinda moda licitatiilor. Eu in special sunt atrasa de licitatiile caritabile. Am auzit de licitatii unde s-au strans 150.000 de euro pentru modernizarea unui spital de copii. Totusi, 6 sticle de Cabernet Sauvignon din 1992 s-au vandut la o licitatie caritabila pentru suma de 500.000$. Adica din 1 sticla se putea repara 1/2 de spital. cu cele 6 sticle se puteau moderniza 3 spitale. Avand aceste sume in minte, m-am decis sa cumpar 6 sticle de vin cu traditie de la Vincon. Voi lua cate un Cabernet Sauvignon din gama Comoara Pivnitei si unul din gama Oenoteca. Le voi lua pentru ca cei mai mari cunoscatori vor aprecia cu siguranta rafinamentul sau. Mi-as dori inca o Feteasca Alba si o Feteasca Regala pentru eleganta si echilibru si inca 2 ... ar fi surpriza. Le voi pastra pentru o licitatie caritabila din 2056. De ce atunci? Pentru ca voi implinii 70 de ani, varsta la care multi se pregatesc mental pentru ultima calatorie, eu vreau sa fac o fapta buna si voi dorii sa ajut o fundatie care se ocupa de ajutoararea copiilor.
Mi-ar placea sa impartim unul din acele vinuri secrete la un pahar de poveste. Cred ca doar un om rafinat va aprecia fiecare firicel de praf depus pe sticle, capacele de ceara cu sigiliu. Sunt sigura ca am avea povesti interesante - si poate vi le voi impartasii si voua. Poate le va cumpara pentru fiul sau pentru sotia sa de ziua ei - poate cine stie, sotia lui e nascuta in aceelasi an ca si unul dintre vinuri
Pana in 2056 mai este timp si mai sunt evenimente importante in vietile celor dragi la care voi participa cu drag si am sa le duc un vin in dar, ca sa pot linistita sa inchin un pahar in cinstea lor.
No comments:
Post a Comment